Cu „Adam si Eva", aparut in 1925, Liviu Rebreanu se afla la al treilea roman, dupa „Ion" (1920) si „Padurea spanzuratilor" (1922). Schimbarea de perspectiva, de miza si de stil narativ era cu totul frapanta. Daca primele doua romane au puternice radacini biografice si dezvolta, in mod diferit, premisele unui realism fundamental, social sau Romanul Adam si Eva renunta la verosimilul realismului traditional si apeleaza la ipoteticul de sorginte religioasa si filosofica. Din perimetrul universului material (lumea rurala din Ion sau razboiul din Padurea spanzuratilor), Liviu Rebreanu evadeaza pe taramul filosofiei si al religiei. Răspuns:In fragmentul Adam si Eva de liviu Rebreanu se abordeaza o perspectiva narativa obiectiva la pers a lll-a de catre un narator omniescent, omniprezent cu focalizare zero si viziune dindarat.Totodata naratorul este heterodiegetic iar obiectivitatea este marcata prin marcile lexico-gramaticale :verbe si pronume la.pers a lll- a: "neclintita" ; "zacea" "ridica"; "vazu" , dar si a formelor pronominale la pers a lll-a "i" "li"; "am" "ar" Daca primele doua romane au puternice radacini biografice si dezvolta, in mod diferit, pre­misele unui realism fundamental, social sau psihologic, Adam si Eva an­co­reaza intr-o problema abstracta, o ipoteza de biblioteca, punand in ecua­tie epica termeni surprinzatori pentru cine era obisnuit cu universul mate­rial, terestru si previzibil al prozei lui Liviu Rebreanu din nuvelele juventutii sau din romanul Ion. Realismul prozatorului presupune, din cate se crede indeobste, o viziu­ne Eugen Lovinescu a declarat că Rebreanu este cel care a „obiectivat" proza românească prin conceperea romanului „Ion", având în vedere că acesta era primul roman interbelic obiectiv din cadrul literaturii române. Opera însumează două părți distincte: „Glasul pământului" și „Glasul iubirii". Cele două părți cuprind treisprezece capitole, iar titlurile lor sintetizează acțiunea fiecăreia dintre ele (de exemplu, „Începutul", „Sfârșitul Daca primele doua romane au puternice radacini biografice si dezvolta, in mod diferit, premisele unui realism fundamental, social sau psihologic, Adam si Eva ancoreaza intr-o problema abstracta, o ipoteza de biblioteca, punand in ecuatie epica termeni surprinzatori pentru cine era obisnuit cu universul material, terestru si previzibil al prozei lui Liviu Rebreanu din nuvelele juventutii sau din romanul „Ion". kukLC.

liviu rebreanu adam si eva perspectiva narativa